Please do not copy this text. If you liked you can refer to this page from my site. Thank you ...

Povești magice de Crăciun la gura sobei… Care este povestea ta?

Toată lumea iubește poveștile, chiar și cei care nu recunosc asta. Poveștile îți aduc aminte de frumoasele momente ale vieții, fie ale copilăriei, fie despre bunici, părinți sau chiar atunci când le-ai citit copiilor, nepoților tăi sau o vei face. Acestea ne vorbesc despre povețe, iubire, perseverență și bucurie. Poveștile au un început intrigant și un sfârșit fericit. Iar noi, pentru asta le iubim.

Ieri, am citit articolul scris de Alex (www.ale-popa.ro), despre frumoasa lui poveste de Crăciun. La sfârșitul căruia a oferit o provocare, astfel, am preluat oportunitate, precum o provocare pentru mine însămi. Mulțumesc Alex!

O idee superbă, pornită de către Mirela (www.uniquebymm.ro), pentru a intensifica magia Sărbătorii, un impuls pentru cei care scriu și o curiozitate pentru cei care citesc. Felicitări Mirela!

Să împărtășim cât mai multe povești frumoase și mai ales cele ale Crăciunului, ale copilăriei, darurilor, a magiei! Aceasta este adresată celor mai mari (celor care odată crescuți, uită de Moș Crăciun, fără să-și dea seama că la rândul lor, la un moment dat în viață, devin un colaborator al Moșului).

Amintirile Crăciunurilor din copilăria ta…

Dăunăzi am primit o mână de scrisori de la mama, ghici despre ce scrisori era vorba? Cele scrise de mine, către Moș Crăciun. Când le-am citit, am avut niște emoții atât de puternici, în două cu râsete dar și lacrimi, le-am recitit, pentru a fi sigură că erau scrise de mine. Adevărul este, că când citești rânduri scrise de tine, pe când erai copil, este o senzație fără cuvinte, de-a dreptul magică! Modul și credința pusă în acele scrisori, vorbește despre tine, copilul care ai fost și acum îl recunoști. Îți dai seama că undeva în ascuns, în tine mai este acel copil, care îi scria lui Moș Crăciun. Da, în ultima scrisoare ave-am 14 ani și încă îi scriam lui Moș Crăciun.

Crezi în Moș Crăciun?

Ave-am doar doi ani când l-am întâlnit pentru prima dată pe Moș Crăciun. Eram la grădiniță, în fața imensului brad pus în holul răsunător al clădirii, se strângeau toți copii în așteptarea lui Moș Crăciun. Fratele meu protector, nu lipsea niciodată, mai ales în astfel de situații. Mă strângea de mânuță, spunându-mi că Moșul e pe drum.

În acea perioadă nu erau costumele Moșului actuale. Moș Crăciun venea cu o mantie albastră și căciula la fel iar pe față avea o mască, care mie mi se păruse de-a dreptul hidoasă. În momentul în care și-a făcut Moșul prezența, reacția mea a fost de spaimă. Iar când Moșul a văzut plânsul meu, a început să mă strige blând, vocea îmi era cunoscută dar masca mă împiedica să înțeleg unde este tatăl meu, a cărui voce mă liniștea încă din leagăn. Când îi auzeam vocea, mă apropiam iar când îi vedeam fața aia ciudată, cu obrajii aia roșii falși, mă apuca spaima și mă doseam în brațele fratelui meu. Tata, realizând că nu are nici o șansă, aruncă afurisita aia de înfățișare iar când am recunoscut chipul, am alergat direct în brațele lui.

Mai târziu fratele meu, a fost atât de bun, să-mi povestească că Moș Crăciun a fost cândva doar că a îmbătrânit și are nevoie de ajutoare, astfel părinții copiilor distribuie darurile Moșului. Peste ani, colegii sau vre-un vecin a avut grijă să-mi spună că nu a existat niciodată, nici un fel de Moș Crăciun.

Moș Crăciun există, nu contează cine este, important este că există. Să știi, Moș Crăciun este cineva care rămâne în sufletul tău, este acela care te iubește cel mai mult iar cel mai interesant este, că fiecare copil are chiar Moșul său. Care, îi este și înger păzitor, nu doar dăruitor de daruri. Atunci când primești un dar în ziua de Crăciun, înseamnă că Moșul s-a gândit la tine, înseamnă că există. Nu contează cine ți-a adus darul, atâta timp cât este cineva care s-a gândit să o facă, pentru tine. Deci, dacă primești daruri, înseamnă că Moșul există…”

M-a privit tatăl meu cu gingășie, după care m-a luat pe genunghiul său, la fel cum o face Moș Crăciun. Lacrimile mele de supărare și tristețe s-au uscat, am învățat că adevărul adevărat, se afla în inimioara mea, acolo în interiorul meu. Eu eram cea care trebuia să decidă, dacă Moș Crăciun există sau nu. Moș Crăciun este o persoană secretă, atunci cu exactitate nu ști-am cine este dar ști-am că nu-i place să fie văzut și că vine doar la copii ascultători și frumoși. Până și acum în sufletul meu cred, cred într-un Moș, acel despre care îmi povestise tata.

Crezi în magia Crăciunului?

Cu toții ne îngrămădim în seara de ajun și ziua de Crăciun, pentru a cânta colinde, sta la masă, povesti amintiri, deschide daruri surpriză… Chiar dacă suntem mari și știm că Moșul Clasic care le este povestit celor mici, nu există. Noi ne strecurăm în timpul nopții, fiecare pe rând să aducă darurile sub brad, care din mașină, care de sub pat sau dulap… Iar în dimineața de 25 decembrie râdem și ne bucurăm, strigăm că a venit Moș Crăciun. Deci, spun cu inima larg deschisă și plină cu bucurie, CRED ÎN MAGIA CRĂCIUNULUI. O fac, deoarece această zi aduce atâta bucurie, începând de la masa delicioasă, care numai mama știe să o gătească, până la daruri, zâmbete, îmbrățișări, lacrimi, iubire și multă, multă bunătate. Iubesc această sărbătoare, deoarece oamenii sunt mai buni, mai frumoși, deoarece zâmbesc, au lacrimi în ochi și spun ”te iubesc”! Nu este oare asta pură magie?

Cum să nu iubești o sărbătoare și să nu crezi că e magică, atunci când scoate din om tot ce este mai frumos, mai bun?

Și cum spune cântecul ”It’s the most wonderful time of the year”, momentul când cu toții, mari și mici învățăm să fim mai buni, să împărtășim cu toți cei dragi dar și cu cei străini, bunătatea, darurile, zâmbetele și frumoasele urări ale Sărbătorilor.

Împărtășește cu noi povestea ta de Crăciun. Tu crezi în Moș Crăciun și Magia Crăciunului? Tu, cel care citești acum aceste rânduri, spune-ne povestea ta! Pune linkul poveștii tale în comentarii, să o citim cu toții, să colectăm cu drag cât mai multe povești.

PS: Citiți și poveștile de Crăciun ale lui Alex și Mirela

6 Comments

  1. Da, cred și acum în Moș Crăciun 😉!

  2. Da, superb! Sigur că da, cred cu toată ființa în magia Crăciunului. În acel Moș Crăciun care, după cum ai spus, vine în cea mai frumoasă zi din an, să ne facă mai buni, să ne deschidă inimile.
    Așa este, faptul că dăruim și ne bucurăm, este o dovadă de necontestat că Moș Crăciun și magia lui există în noi, în iubirea pe care ne-o purtăm unul altuia.
    Am simțit emoția cuvintelor tale. Am simțit inima ta în fiecare dintre acestea. Mi-a plăcut enorm, cuvinte adevărate, superbă povestea, am fost iar copil în ea și l-am văzut și pe Moș Crăciun al tău, cu tot cu masca, căciula și mantia lui, ceea ce e fără de preț, minunat.
    Îți mulțumesc mult că ai preluat provocarea!
    Multe felicitări pentru articol, Cătălina!

  3. Super idee pentru articol.. bravo

  4. Tare, tare frumos 🙂 mi-ai trezit amintiri dragi, Cătălina 🙂

  5. Mos Craciun exista, atata timp cat nu incetam niciodata sa credem in el.

  6. Cât de drăguț că mama ta a păstrat scrisorile pe care le-ai trimis “moșului”. Țin minte că mergeam la poștă și trimiteam scrisorile – ajungeau la unchiul mamei mele :))
    Mi se pare tare frumos că s-au gândit la asta și au avut grijă să nu exagereze cu poveștile.
    Cunosc oameni care au fost atât de rău mințit de părinți, încât a fost groaznic să afle că au crezut în ceva ce nu există și au intrat în starea de negare 🙁

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.